Parfois on ne sait pas pourquoi certaines choses arrivent jusqu’à ce ce qu’on se mette à réfléchir pour comprendre…
Pour commencer, tout se passe dans le monde invisible. Il y a des gens qui appellent ça des anges gardiens… Appelez ça comme vous le ressentez.
L’intelligence de l’esprit et celle du cœur en symbiose s’appellent l’altruisme. Un simple geste une seule fois peut embellir toute une vie. Alors pourquoi chercher la lumière en se réfugiant dans les ténèbres?
Merci à CBS & Columbia Records.
Merci à Virgin Records.
***** Guardian angel *****
Sometimes we don’t know why certain things happen until we start thinking to understand…
To begin with, everything happens in the invisible world. There are people who call them guardian angels… Call it what you feel.
The intelligence of the mind and that of the heart in symbiosis is called altruism. A simple gesture can beautify a whole life. So why seek light by taking refuge in darkness?
Many thanks to CBS & Columbia Records.
Many thanks to Virgin Records.
***** Inger pazitor *****
Uneori nu știm de ce se întâmplă anumite lucruri până când începem să ne gândim să înțelegem…
Pentru început, totul se întâmplă în lumea invizibilă. Sunt oameni care îi numesc îngeri păzitori… Spune-i așa cum simți.
Inteligența minții și cea a inimii în simbioză se numește altruism. Un simplu gest odată poate înfrumuseța o viață întreagă. Așadar, de ce să cauți lumina refugiându-te în întuneric?
« Ceux qui ferment les yeux sur la réalité ne font qu’inviter leur propre destruction. »
James A. Baldwin
James Arthur Baldwin (né Jones ; 2 août 1924 – 1er décembre 1987) était un écrivain américain et militant des droits civiques qui a été acclamé pour ses essais, romans, pièces de théâtre et poèmes. Son roman de 1953 « Go Tell It on the Mountain » a été classé par le magazine « Time » comme l’un des 100 meilleurs romans de langue anglaise. Son recueil d’essais de 1955 « Notes of a Native Son » a contribué à établir sa réputation de voix pour l’égalité humaine. Baldwin était une personnalité publique et un orateur influent, en particulier pendant le mouvement des droits civiques aux États-Unis.
Déni définition:
Refus inconscient d’admettre une réalité insupportable. Ce mécanisme consiste, par exemple, à considérer une mauvaise nouvelle comme si elle n’existait pas (diagnostic d’une maladie, annonce de l’échec d’un traitement, etc.).
Note de la rédaction:
« Ce qui m’exaspère, ce ne sont pas les mensonges que le système profère inlassablement pour nous maintenir dans la peur, l’immobilisme et l’ignorance, non, ce qui m’exaspère, ce sont ces moutons qui, malgré les preuves irréfutables qu’on leur sert quotidiennement sur un plateau d’argent, refusent de voir tout en continuant hypocritement à croire en un système au bord de l’effondrement. »
G.S
Vidéo:
Norm IQ30 « Le monde est tellement plus lumineux lorsqu’on est pas trop brillant pour lui. »
***** DENIAL *****
These quotes that hurt!
« Those who turn a blind eye to reality only invite their own destruction. »
James A. Baldwin
James Arthur Baldwin (born Jones; August 2, 1924 – December 1, 1987) was an American writer and civil rights activist who garnered acclaim for his essays, novels, plays, and poems. His 1953 novel « Go Tell It on the Mountain » has been ranked by « Time magazine » as one of the top 100 English-language novels. His 1955 essay collection Notes of a Native Son helped establish his reputation as a voice for human equality. Baldwin was an influential public figure and orator, especially during the civil rights movement in the United States.
Denial definition:
Unconscious refusal to admit an unbearable reality. This mechanism consists, for example, of considering bad news as if it did not exist (diagnosis of an illness, announcement of the failure of a treatment, etc.)
Editor’s note:
« What exasperates me is not the lies that the system tirelessly utters in order to keep us in fear, immobility and ignorance, no, what exasperates me is these sheep who, despite irrefutable evidence being served to them on a silver platter daily, refuse to see while hypocritically continuing to believe in a system that is on the verge of collapse. »
G.S
Video:
Norm IQ30 « The world is so much brighter when you’re not too bright for it. »
***** NEGARE *****
Aceste citate care dor!
„Cei care închid ochii la realitate nu fac decât să-și inviteze propria distrugere.”
James A. Baldwin
James Arthur Baldwin (născut Jones; 2 august 1924 – 1 decembrie 1987) a fost un scriitor și activist pentru drepturile civile american, aclamat pentru eseurile, romanele, piesele de teatru și poeziile sale. Romanul său din 1953, „Go Tell It on the Mountain”, a fost clasat de revista Time printre cele mai bune 100 de romane în limba engleză. Colecția sa de eseuri din 1955, „Notes of a Native Son”, i-a consolidat reputația de voce a egalității umane. Baldwin a fost o figură publică influentă și un orator, în special în timpul Mișcării pentru Drepturile Civile din Statele Unite.
Definiția negării:
Refuz inconștient de a admite o realitate insuportabilă. Acest mecanism constă, de exemplu, în a considera veștile proaste ca și când nu ar exista (diagnosticarea unei boli, anunțarea eșecului unui tratament etc.)
Notă a editorului:
„Ceea ce mă înfurie nu sunt minciunile pe care sistemul le spune neobosit pentru a ne ține în frică, imobilitate și ignoranță, nu, ceea ce mă înfurie sunt aceste oi care, în ciuda dovezilor irefutabile ce li se servesc zilnic pe tavă, rămân oarbe, continuând ipocrit să creadă într-un sistem aflat în pragul colapsului.”
G.S
Video:
Norm IQ30 „Lumea este mult mai luminoasă atunci când nu ești prea strălucitor pentru ea.”
Un jour, vous rencontrerez une âme qui tout comme vous était en quête d’une autre âme. Quelqu’un qui, en marchant sur le chemin de la vie vous est passé à côté sans s’en apercevoir. Les gens ne se reconnaissent pas forcément mais les âmes y sont préparées.
La rencontre seule ne suffit pas s’il n’y a pas de maturité pour la soutenir. Une bonne dose de croissance interne et de spiritualité sont nécessaire de part et d’autre pour qu’une rencontre devienne un voyage à deux. Une rencontre n’est que le début, ce sont les défis du voyage qui montreront le but d’une union et jusqu’où deux personnes peuvent aller ensemble.
Les gens connectés à vous vous trouveront toujours en chemin. En attendant prenez soin de votre développement, de votre cœur, prenez soin de vous. Apprenez à profiter de votre compagnie, à vous valoriser, à vous aimer indépendamment de l’amour d’autrui. Ne faites pas de votre vie un jeu d’attente. Ne vous abandonnez pas entre les mains de quelqu’un croyant que cette personne prendra soin de vous. Des personnes merveilleuses vous trouveront mais la responsabilité de votre bonheur vous incombe.
Les rencontres ne viennent pas vous compléter, elles viennent vous grandir. Personne ne vous portera durant votre voyage mais l’âme sœur peut marcher à vos côtés et si les deux progressent en symbiose, l’objectif commun sera atteint.
Plus vous prendrez soin de vous plus vous attirerez des personnes compatibles avec ce que vous émanez et plus vos rencontres et votre voyage seront profonds et intenses.
One day you will meet a soul who, just like you, was looking for another soul. Someone who, while walking on the path of life, crossed paths with you without seeing you. People do not necessarily recognize each other, but souls are prepared for this.
Meeting alone is not enough if there is no maturity to support it. A good dose of internal growth and spirituality are necessary on both sides for a meeting to become a journey for two. A meeting is only the beginning, it is the challenges of the journey that will show the purpose of a union and how far two people can go together.
People connected to you will always find you along the way. In the meantime, take care of your development, your heart, take care of yourself. Learn to enjoy your company, to value yourself, to love yourself regardless of the love of others. Don’t make your life a waiting game. Don’t abandon yourself in the hands of someone believing that this person will take care of you. Wonderful people will find you but the responsibility for your happiness lies with you.
Encounters do not come to complete you, they come to grow you. No one will carry you during your journey but the soul mate can walk alongside you and if the two progress in symbiosis, the common goal will be achieved.
The more you take care of yourself, the more you will attract people who are compatible with what you emanate and the deeper and more intense your encounters and your journey will be.
Într-o zi, vei întâlni un suflet care, la fel ca tine, căuta un alt suflet. Cineva care, în timp ce mergea pe calea vieții, a trecut pe lângă tine fără să observe. Oamenii nu se recunosc neapărat între ei, dar sufletele sunt pregătite pentru asta.
O întâlnire singură nu este suficientă dacă nu există maturitate care să o susțină. O doză bună de creștere interioară și spiritualitate este necesară de ambele părți pentru ca o întâlnire să devină o călătorie în doi. O întâlnire este doar începutul, provocările călătoriei sunt cele care vor arăta scopul unei uniuni și cât de departe pot ajunge doi oameni împreună.
Oamenii conectați cu tine te vor găsi întotdeauna pe parcurs. Între timp, hrănește-ți creșterea, hrănește-ți inima, hrănește-te pe tine însuți. Învață să te bucuri de compania ta, să te prețuiești, să te iubești indiferent de dragostea celorlalți. Nu-ți face viața un joc al așteptării. Nu te abandona cuiva crezând că va avea grijă de tine. Oameni minunați te vor găsi, dar responsabilitatea pentru fericirea ta îți aparține.
Întâlnirile nu te completează; te fac să crești. Nimeni nu te va purta în călătoria ta, dar un suflet pereche poate merge alături de tine, iar dacă cei doi progresează în armonie, scopul comun va fi atins.
Cu cât ai mai multă grijă de tine, cu atât vei atrage mai mulți oameni compatibili cu ceea ce emani și cu atât mai profunde și mai intense vor fi întâlnirile și călătoria ta.
« Plus la technologie progresse moins les gens sont connectés à la vie réelle. »
image:
C’est drôle de voir comment les gens croient au Wi-Fi, à la 4-5G et aux ondes invisibles qui relient tout… mais ils trouvent absurde que l’énergie, la fréquence et les vibrations puissent également influencer notre réalité, comme si c’était juste un non-sens mystique.
Si Satan devait avoir une apparence aujourd’hui, aussi immatérielle puisse-t-il paraître, l’Intelligence artificielle en serait l’esprit incarné.
Merci à Michael Cretu et Virgin RECORDS.
« Little Buddha » Film complet, version originale sous-titrée en Espagnol et film complet version Française.
The invisible of the invisible
« The more technology advances, the less connected people are to real life. »
Image:
It’s funny how people believe in Wi-Fi, 4-5G and invisible waves that connect everything… but find it absurd that energy, frequency and vibration can also influence our reality as if it were just mystical nonsense.
If Satan were to have an appearance today, however immaterial he may seem, Artificial Intelligence would be his incarnate spirit.
Many thanks to Michael Cretu and Virgin RECORDS.
« Little Buddha » Full Movie, original version with Spanish subtitles and full movie in French.
Invizibilul invizibilului
„Cu cât tehnologia avansează mai mult, cu atât oamenii sunt mai puțin conectați la viața reală.”
Imagine:
E amuzant cum oamenii cred în Wi-Fi, 4-5G și unde invizibile care conectează totul… dar li se pare absurd că energia, frecvența și vibrațiile pot influența și ele realitatea noastră, ca și cum ar fi doar o prostie mistică.
Dacă Satana ar avea o apariție astăzi, oricât de imaterial ar părea, inteligența artificială ar fi spiritul său întrupat.
Multe mulțumiri lui Michael Crețu și Virgin RECORDS.
« Little Buddha » Film complet, versiune originală cu subtitrări în spaniolă și film complet în franceză.
Si l’on pouvait se faire une idée de ce que représente le paradis pour tous les êtres vivants sur cette planète, je pense qu’il y aurait autant de définitions différentes qu’il y a de vies.
Pour moi, le paradis commence par la vision d’un monde propre, sain, sans guerre, sans goudron ni pétrole, avec des montagnes, des vallées, des déserts, des rivières, des lacs, des océans et une technologie qui se mêle en symbiose à la nature. Un climat tempéré et agréable, n’être entouré que par des êtres aimant et aimés sans avoir à se soucier du lendemain.
Libres et égaux devant cette volonté de vie céleste, l’amour serait le mot clef donnant accès à cette genèse immortelle et commune à tous, cette volonté universelle liant les êtres aux galaxies et aux univers dans le but immuable d’une création sans cesse renouvelée.
Un monde ou nos rêves seraient créateurs d’univers.
Finalement, la clef du paradis ne résiderait que dans le fait d’avoir conscience de ce qu’il nous offre. La mort physique ne serait qu’une renaissance pour nous permettre d’évoluer sur un plan spirituel supérieur.
Aujourd’hui, je vis dans un monde qui est aux antipodes de l’idée que je me fais du paradis ou même d’une vie idéale, mais ce chemin est nécessaire pour mon évolution spirituelle. Je dois nourrir mon âme d’amour, de compréhension, d’humilité, d’humanisme et d’empathie.
La Terre, Gaïa, pourrait être un véritable paradis si la cupidité en pouvoir et en argent ne l’avait pas, en la violant et la souillant systématiquement, dépourvue de toutes ses ressources et de ses bien faits.
Prendre conscience de cela fait de nous des gens avisés et éclairés. Notre société et son mécanisme actuel nous dirigent vers un avenir sombre se traduisant par l’avènement de ténèbres dans lesquelles l’humanité entraîne avec elle tout ce qui vit sur cette planète.
J’en appelle aux enfants des étoiles natifs de Gaïa afin d’éveiller toutes ces eaux dormantes.
Il y a encore beaucoup à faire et il reste peu de temps.
Merci à Polydor, Warner bros et Nipon Columbia.
A taste of paradise
When in my dreams I fly away…
If one could get an idea of what heaven represents for all living things on this planet, I think there would be as many different definitions as there are people who inhabit it.
For me, paradise begins with the vision of a clean, healthy world, without war, without tar or oil, with mountains, valleys, deserts, rivers, lakes, oceans and a technology that blends in symbiosis with nature. A temperate and pleasant climate, to be surrounded only by loving and loved beings without having to worry about tomorrow.
Free and equal to this will of celestial life, love would be the key-word giving access to this immortal genesis, immutable and common to all, this universal will linking beings to galaxies and universes for the immutable purpose of a creation constantly renewed.
A world where our dreams would be creators of universes
Finally, the key to paradise lies only in being aware of what it offers me and physical death would be a spiritual rebirth to allow us to evolve on a higher plane.
Today, I live in a world that is symmetrically the opposite of my idea of paradise, a necessary path for my spiritual evolution.
The Earth, Gaia, could be a real paradise, if the greed in power and money did not have it, by violating it and defiling it, devoid of all its resources and its benefits.
Becoming aware of this makes us wise and enlightened people. Our society and its current mechanism are leading us towards a dark future resulting in the advent of darkness in which humanity brings with it all that lives on this planet.
I call on the children of the stars, Gaia-born, to awaken all those dormant waters.
There is still much to do and little time left.
Many thanks to Polydor, Warner Bros and Nipon Columbia.
Un gust de paradis
Când în visele mele zbor…
Dacă ne-am putea face o idee despre ce reprezintă paradisul pentru toate ființele vii de pe această planetă, cred că ar exista atât de multe definiții diferite câte vieți există.
Pentru mine, paradisul începe cu viziunea unei lumi curate și sănătoase, fără război, gudron sau petrol, cu munți, văi, deșerturi, râuri, lacuri, oceane și tehnologie care se unesc în simbioză cu natura. Un climat temperat și plăcut, fiind înconjurat doar de ființe iubitoare și iubite fără a fi nevoie să-ți faci griji pentru ziua de mâine.
Liberă și egală înaintea acestei voințe a vieții cerești, iubirea ar fi cuvântul cheie dând acces la această geneză nemuritoare și comună tuturor, această voință universală care leagă ființele de galaxii și universuri cu scopul imuabil al unei creații constant reînnoite.
O lume în care visele noastre ar crea universuri.
În cele din urmă, cheia paradisului ar sta doar în a fi conștienți de ceea ce ne oferă. Moartea fizică ar fi doar o renaștere pentru a ne permite să evoluăm pe un plan spiritual superior.
Astăzi, trăiesc într-o lume care este în contradicție cu ideea mea de paradis sau chiar de o viață ideală, dar această cale este necesară pentru evoluția mea spirituală. Trebuie să-mi hrănesc sufletul cu dragoste, înțelegere, smerenie, umanism și empatie.
Pământul, Gaia, ar putea fi un adevărat paradis pământesc dacă lăcomia de putere și bani nu l-ar avea, violându-l și pângărindu-l sistematic, lipsit de toate resursele sale.
Realizarea acestui lucru ne face oameni înțelepți și luminați. Societatea noastră și mecanismul ei actual ne trage către un viitor întunecat care are ca rezultat sosirea întunericului prin care omenirea trage cu ea tot ceea ce trăiește pe această planetă.
Îi chem pe copiii stelari nativi ai Gaiei să trezească toate aceste ape adormite.
Mai sunt multe de făcut și puțin timp rămas.
Multe mulțumiri lui Polydor, Warner Bros și Nipon Columbia.
Vous avez été exposés au contrôle mental, comme nous tous. Parce que nous avons tous grandi connectés à ce type de contenu : films, dessins animés, musique, marques, « tendances ». La culture populaire est l’un des systèmes de contrôle les plus dangereux, précisément parce qu’elle est subtile. Elle est amusante, colorée, émotionnelle… et c’est comme ça qu’elle s’infiltre. La programmation commence tôt.
Par le traumatisme, la répétition et les symboles déguisés en divertissement.
Nous ne l’avons pas choisi ; nous l’avons absorbé.
Il est maintenant temps de faire le vrai travail:
Déprogrammez l’esprit, récupérez votre identité.
Deprogram the mind, reclaim your identity.
« Where intelligence begins. »
Exit the Matrix:
You’ve been exposed to mind control, we all have.Because we all grew up connected to this kind of content: films, cartoons, music, brands, “trends.” Pop culture is one of the most dangerous systems of control, precisely because it’s subtle. It’s fun, colorful, emotional… and that’s how it gets in. The programming starts early.
Through trauma, repetition, and symbols disguised as entertainment.
We didn’t choose it; we absorbed it.
Ai fost expus controlului mental, la fel ca noi toți. Pentru că am crescut cu toții conectați la acest tip de conținut: filme, desene animate, muzică, branduri, „tendințe”. Cultura populară este unul dintre cele mai periculoase sisteme de control, tocmai pentru că este subtilă. Este distractivă, colorată, emoționantă… și așa se infiltrează. Programarea începe devreme.
Prin traume, repetiție și simboluri deghizate în divertisment.
Nu am ales-o; am absorbit-o.
Lorsque vous vous rendez compte que vous répétez les schémas de vos parents et que vous voulez changer… que se passe-t-il?
Celui qui a l’initiative et le courage de guérir en brisant les schémas, a entendu le murmure générationnel de corriger sa progéniture. À un moment donné, dans toutes les lignées, naîtra une âme qui choisira d’apporter la guérison à ses ancêtres.
Ce sont des chercheurs nés de chemins de libération pour l’arbre généalogique.
Ces personnes ont des caractéristiques très spécifiques et claires. Elles sont très facilement reconnaissables:
🔸Le mouton noir de la famille.
🔸 Celui qui rompt avec les traditions et les coutumes.
🔸Celui qui voit les erreurs de la famille et veut les changer.
🔸La personne qui fait remonter les secrets de famille.
🔸La personne qui devient holistique et spirituelle.
🔸La personne qui ne se sent pas appartenir au clan familial.
🔸La bizarrerie de la famille.
Critiqués, jugés, voire rejetés, ce sont généralement ceux-là qui sont appelés à libérer l’arbre des histoires répétitives qui frustrent des générations entières.
Ces personnes sont jugées et mal vues, mais elles jouent un rôle très important: celui de briser le cercle de l’éternel recommencement.
Je suis l’une d’entre elles et cette mission terrestre accomplie, je me tourne maintenant sereinement vers l’avenir. (G.S)
When you realize you’re repeating your parents’ patterns and you want to change… what happens?
He who has the initiative and courage to heal by breaking patterns has heard the generational whisper to correct his offspring. At some point, in every lineage, a soul will be born who chooses to bring healing to his ancestors.
They are researchers born from paths of liberation for the family tree.
These people have very specific and clear characteristics. They are very easily recognizable:
🔸The black sheep of the family.
🔸 One who breaks with traditions and customs.
🔸The one who sees the mistakes of the family and wants to change them.
🔸The person who brings up family secrets.
🔸The person who becomes holistic and spiritual.
🔸The person who does not feel like they belong to the family clan.
🔸The family’s oddity.
Criticized, judged, even rejected, these are generally the ones called upon to free the tree from the repetitive stories that frustrate entire generations.
These people are judged and frowned upon, but they play a very important role: that of breaking the cycle of eternal repetition.
I am one of them and this earthly mission accomplished, I now look serenely towards the future. (G.S)
Când îți dai seama că repeți tiparele părinților tăi și vrei să te schimbi… ce se întâmplă?
Cel care are inițiativa și curajul de a vindeca prin ruperea tiparelor a auzit șoapta generațională de a-și corecta urmașii. La un moment dat, în fiecare linie genealogică, se va naște un suflet care alege să aducă vindecare strămoșilor săi.
Sunt cercetători născuți din căi de eliberare pentru arborele genealogic.
Acești oameni au caracteristici foarte specifice și clare. Sunt foarte ușor de recunoscut:
🔸Oaia neagră a familiei.
🔸 Cel care rupe cu tradițiile și obiceiurile.
🔸Cel care vede greșelile familiei și vrea să le schimbe.
🔸Persoana care aduce în discuție secrete de familie.
🔸Persoana care devine holistică și spirituală.
🔸Persoana care nu simte că aparține clanului familial.
🔸Ciudățenia familiei.
Criticați, judecați, chiar respinși, aceștia sunt în general cei chemați să elibereze copacul de poveștile repetitive care frustrează generații întregi.
Sunt unul dintre ei și, odată cu această misiune pământească îndeplinită, privesc acum cu seninătate spre viitor. (G.S)
Il arrive un moment, sur le chemin de l’éveil, où tout semble se retirer. Les visages familiers s’éloignent, les conversations perdent leur saveur, et le monde, jadis bruyant et chargé de liens, paraît soudain silencieux.
Tu n’as pas perdu le lien. Tu as simplement quitté une fréquence où les liens étaient dépendance, distraction ou habitude.
Tu es en train d’enraciner un autre rapport : plus vrai, plus nu, plus sacré.
La solitude n’est pas un vide. C’est un espace.
Un sanctuaire intérieur où ton être profond peut enfin respirer sans masque.
C’est là que la Présence se dévoile. Pas celle des autres, mais celle de ton propre Soi, vaste, bienveillant, immobile et vibrant.
Tu te crois seul, mais regarde :
Tu es entouré d’une intelligence vivante qui t’écoute. Les arbres te parlent sans mots. Le vent te frôle comme une étreinte.
Ton âme te murmure des vérités que personne ne peut te dire à l’extérieur.
Il ne s’agit pas d’apprendre à aimer la solitude. Il s’agit de reconnaître que ce n’est pas elle qui t’oppresse, mais l’idée que tu devrais être ailleurs, autrement, entouré de quelqu’un.
Tu es exactement là où ton âme a choisi d’être. Ce n’est pas un châtiment. C’est un rendez-vous.
Quand tu cesseras de fuir ce silence, il se remplira d’un amour que tu ne soupçonnais pas.
Et alors, sans que tu ne cherches rien, ceux qui vibrent avec toi apparaîtront. Non pour combler ton vide, mais pour danser avec ta plénitude.
Tu n’es pas seul. Tu es en compagnie de l’essentiel.
There comes a time on the path to awakening when everything seems to withdraw. Familiar faces fade, conversations lose their flavor, and the world, once noisy and full of connections, suddenly seems silent.
You haven’t lost the connection. You’ve simply left a frequency where connections were dependence, distraction, or habit.
You are rooting another relationship: truer, more naked, more sacred.
Solitude is not a void. It’s a space.
An inner sanctuary where your deepest being can finally breathe without a mask.
It’s there that Presence reveals itself. Not that of others, but that of your own Self, vast, benevolent, still, and vibrant.
You think you’re alone, but look:
You’re surrounded by a living intelligence that listens to you. The trees speak to you without words. The wind brushes against you like an embrace.
Your soul whispers truths to you that no one outside can tell you.
It’s not about learning to love solitude. It’s about recognizing that it’s not solitude that oppresses you, but the idea that you should be somewhere else, somewhere different, surrounded by someone.
You are exactly where your soul has chosen to be. This is not a punishment. It is an appointment.
When you stop running away from this silence, it will fill with a love you never suspected.
And then, without you even searching, those who resonate with you will appear. Not to fill your emptiness, but to dance with your fullness.
You are not alone. You are in the company of what matters most.
Vine un moment pe calea spre trezire când totul pare să se retragă. Fețele familiare se estompează, conversațiile își pierd savoarea, iar lumea, odinioară zgomotoasă și plină de conexiuni, pare brusc tăcută.
Nu ai pierdut conexiunea. Pur și simplu ai părăsit o frecvență în care conexiunile erau dependență, distragere sau obișnuință. Înrădăcinezi o altă relație: mai adevărată, mai pură, mai sacră.
Singurătatea nu este un vid. Este un spațiu.
Un sanctuar interior unde ființa ta cea mai profundă poate în sfârșit să respire fără mască.
Acolo se dezvăluie Prezența. Nu cea a altora, ci cea a propriului tău Sine, vast, binevoitor, nemișcat și vibrant.
Crezi că ești singur, dar uite:
Ești înconjurat de o inteligență vie care te ascultă. Copacii îți vorbesc fără cuvinte. Vântul te atinge ca o îmbrățișare.
Sufletul tău îți șoptește adevăruri pe care nimeni din afară nu ți le poate spune.
Nu este vorba despre a învăța să iubești singurătatea. Este vorba despre a recunoaște că nu singurătatea te apasă, ci ideea că ar trebui să fii în altă parte, undeva diferit, înconjurat de cineva.
Ești exact acolo unde sufletul tău a ales să fie. Aceasta nu este o pedeapsă. Este o întâlnire.
Când vei înceta să fugi de această tăcere, ea se va umple cu o iubire pe care nu ai bănuit-o niciodată.
Și apoi, fără ca tu să cauți măcar, vor apărea cei care rezonează cu tine. Nu pentru a-ți umple golul, ci pentru a dansa cu plenitudinea ta.
Nu ești singur. Ești în compania a ceea ce contează cel mai mult.
Parfois on ne sait pas pourquoi certaines choses arrivent jusqu’à ce ce qu’on se mette à réfléchir pour comprendre… Pour commencer, tout se passe dans le monde invisible. Il y a des gens qui appellent ça des anges gardiens… Appelez ça comme vous le ressentez.
L’intelligence de l’esprit et celle du cœur opérant en symbiose se nomment l’altruisme. Un simple geste une seule fois peut embellir toute une vie et ça ne coûte rien.
Merci à CBS & Columbia Records.
Merci à Virgin Records.
***** Guardian angel *****
Sometimes we don’t know why certain things happen until we start thinking to understand… To begin with, everything happens in the invisible world. There are people who call them guardian angels… Call it what you feel.
The intelligence of the mind and the heart working in symbiosis is called altruism. A simple gesture once can beautify a whole life and it costs nothing.
Many thanks to CBS & Columbia Records.
Many thanks to Virgin Records.
***** Inger pazitor *****
Uneori nu știm de ce se întâmplă anumite lucruri până când începem să ne gândim să înțelegem… Pentru început, totul se întâmplă în lumea invizibilă. Sunt oameni care îi numesc îngeri păzitori… Spune-i așa cum simți.
Inteligența minții și a inimii care lucrează în simbioză se numește altruism. Un simplu gest, făcut o singură dată, poate înfrumuseța o viață întreagă și nu costă nimic.
Les fuyants émotionnels : ces âmes qui prennent la fuite devant le cœur
Il existe des êtres pour qui l’intimité émotionnelle agit comme une alarme. Dès que les sentiments s’intensifient, que les regards deviennent trop profonds ou que la vulnérabilité pointe le bout de son nez, ils reculent. Ce sont les fuyants émotionnels, des personnes qui, consciemment ou non, ont appris à fuir ce qui touche de trop près à l’émotion, à l’engagement, à la profondeur des relations.
Souvent, un fuyant émotionnel ne se montre pas froid ou distant d’emblée. Il peut être charmant, chaleureux, même intensément présent… jusqu’à ce que le lien affectif commence à exiger davantage : de la constance, de la transparence, un engagement sincère. C’est là que le masque tombe. Peu à peu, il devient insaisissable. Il s’éloigne sans forcément partir, s’absente sans quitter, se tait sans disparaître.
Mais il ne faut pas confondre la fuite avec l’indifférence. Le fuyant émotionnel est rarement dénué de sentiments. Au contraire, il ressent souvent intensément, mais son rapport à la proximité affective est parasité par des peurs : peur d’être envahi, peur de perdre son autonomie, peur d’être blessé ou rejeté. Ces blessures viennent parfois de l’enfance ou d’expériences relationnelles passées marquées par l’abandon, la trahison ou le contrôle.
Face à une personne qui aime profondément, le fuyant peut provoquer une grande douleur. Son comportement peut sembler paradoxal : il donne, puis retire ; il s’ouvre, puis se referme ; il approche, puis fuit. Ce mouvement constant crée une danse émotionnelle éprouvante pour l’autre, qui tente de comprendre, de réparer, de rattraper… souvent en vain.
Pourtant, tout n’est pas figé. Un fuyant émotionnel n’est pas condamné à l’évitement pour toujours. Avec du travail sur soi, de la thérapie parfois, et surtout une prise de conscience sincère de ses mécanismes de défense, il est possible de réapprendre à rester, à accueillir l’intensité des émotions, à se sentir en sécurité dans l’intimité.
Car au fond, la fuite n’est qu’un déguisement de la peur. Et derrière la peur, il y a souvent un profond désir d’aimer… mais sans savoir encore comment s’y abandonner.
Charlotte Cellier
Note de la rédaction:
J’ai vécu ce genre de relation et je m’en remets à peine aujourd’hui car j’ai vraiment aimé mais grâce à Dieu, quand ça va trop loin il y a le bouton d’urgence « STOP » pour sortir de l’emprise de quelqu’un qui joue au yo-yo avec vos sentiments et un remède à toutes épreuves pour vous libérer et continuer votre chemin sereinement : ce remède c’est le temps.
G.S
Emotional fugitives
Emotional fugitives: those souls who flee from the heart
There are people for whom emotional intimacy acts as an alarm. As soon as feelings intensify, glances become too deep, or vulnerability rears its ugly head, they back away. These are emotional avoiders, people who, consciously or not, have learned to flee from anything that comes too close to emotion, commitment, or the depth of relationships.
Often, an emotional retreatant doesn’t appear cold or distant at first. They can be charming, warm, even intensely present… until the emotional connection begins to demand more: consistency, transparency, sincere commitment. That’s when the mask falls. Little by little, they become elusive. They move away without necessarily leaving, are absent without leaving, are silent without disappearing.
But we shouldn’t confuse escape with indifference. The emotional escapee is rarely devoid of feelings. On the contrary, they often feel intensely, but their relationship with emotional closeness is clouded by fears: fear of being invaded, fear of losing their autonomy, fear of being hurt or rejected. These wounds sometimes come from childhood or from past relational experiences marked by abandonment, betrayal, or control.
When faced with someone who loves deeply, the retreater can cause great pain. Their behavior can seem paradoxical: they give, then withdraw; they open, then close; they approach, then flee. This constant movement creates a trying emotional dance for the other person, who tries to understand, repair, and make amends… often in vain.
Yet, not everything is set in stone. An emotional avoidant isn’t doomed to avoidance forever. With self-improvement, sometimes therapy, and above all, a sincere awareness of one’s defense mechanisms, it’s possible to relearn how to stay, to welcome the intensity of emotions, and to feel safe in intimacy.
Because, deep down, escape is just a disguise for fear. And behind the fear, there is often a deep desire to love… but without yet knowing how to surrender to it.
Charlotte Cellier
Editor’s note:
I lived this kind of relationship and I am barely recovering from it today because I really loved but thank God, when it goes too far there is the emergency « STOP » button to get out of the grip of someone who plays yo-yo with your feelings and a remedy for all tests to free yourself and continue on your way serenely: this remedy is time.
Fugari emoționali
Fugari emoționali: acele suflete care fug din inimă
Există oameni pentru care intimitatea emoțională acționează ca un semnal de alarmă. De îndată ce sentimentele se intensifică, privirile devin prea profunde sau vulnerabilitatea își dezvăluie fața, se retrag în ei înșiși. Aceștia sunt oameni care își evită emoțiile, care, conștient sau inconștient, au învățat să fugă de orice se apropie prea mult de emoție, angajament sau profunzimea relațiilor.
Adesea, o persoană care participă la o retragere emoțională nu pare rece sau distant la început. Poate fi fermecătoare, caldă, chiar intens prezentă… până când conexiunea emoțională începe să ceară mai mult: consecvență, transparență, angajament sincer. Atunci masca cade. Treptat, devin evazive. Se îndepărtează fără a pleca neapărat, absenți fără a pleca, tăcuți fără a dispărea.
Însă nu ar trebui să confundăm evadarea cu indiferența. Persoana care evadează emoțional este rareori lipsită de sentimente. Dimpotrivă, ea simte adesea intens, dar relația sa cu apropierea emoțională este întunecată de temeri: teama de a fi invadată, teama de a-și pierde autonomia, teama de a fi rănită sau respinsă. Aceste răni provin uneori din copilărie sau din experiențe relaționale trecute marcate de abandon, trădare sau control.
Când se confruntă cu cineva care iubește profund, persoana care se retrage poate provoca o durere imensă. Comportamentul lor poate părea paradoxal: cedează, apoi se retrag; se deschid, apoi se închid; se apropie, apoi fug. Această mișcare constantă creează un dans emoțional dificil pentru cealaltă persoană, care încearcă să înțeleagă, să repare și să se împace… adesea în zadar.
Totuși, nu totul este bătut în cuie. O persoană care evită emoțional nu este condamnată la evitare pentru totdeauna. Prin autoperfecționare, uneori prin terapie și, mai presus de toate, prin o conștientizare sinceră a propriilor mecanisme de apărare, este posibil să reînveți cum să persisți, să accepți intensitatea emoțiilor și să te simți în siguranță în intimitate.
Pentru că, în adâncul sufletului, evadarea este doar o deghizare a fricii. Și în spatele fricii, există adesea o dorință profundă de a iubi… dar fără a ști încă cum să te predai ei.
Charlotte Cellier
Notă de redactare:
Am trăit acest tip de relație și abia îmi revin astăzi după ea pentru că am iubit cu adevărat, dar slavă Domnului, când merge prea departe, există butonul de urgență „STOP” pentru a scăpa din strânsoarea cuiva care se joacă yo-yo cu sentimentele tale și un remediu pentru a te elibera și a-ți continua drumul cu seninătate: acest remediu este timpul.
