Trump signe un décret et retire les Etats-Unis de l’Organisation mondiale de la santé
L’OMS dans le collimateur : une critique justifiée?
« L’OMS nous a escroqués », a déclaré Donald Trump en signant ce décret, pointant du doigt un écart flagrant entre les contributions financières des États-Unis et celles de la Chine. En effet, les États-Unis, principal donateur de l’organisation, assurent une part substantielle de son budget grâce à des cotisations indexées sur leur PIB et des contributions volontaires. Pourtant, selon Trump, les résultats de l’OMS ne reflètent pas cet engagement financier.
En appelant les agences fédérales à suspendre tout soutien à l’OMS et à identifier des partenaires américains et internationaux crédibles pour assumer ses activités, le président américain remet en question la pertinence d’une institution qu’il juge inefficace et dominée par des intérêts étrangers.
Les conséquences économiques et sociales des politiques sanitaires.
Cette démarche est aussi un signal fort contre les politiques sanitaires imposées sous l’égide de l’OMS. L’obligation vaccinale, les confinements prolongés et les recommandations excessivement strictes ont été à l’origine d’une véritable hémorragie économique, allongeant la dette des pays et marginalisant une partie importante de la population.
Pour de nombreux citoyens et experts, ces mesures, présentées comme nécessaires, ont provoqué une destruction massive des entreprises locales, une augmentation du chômage et une fracture sociale durable. Le lobbying des grandes compagnies pharmaceutiques, souvent pointé du doigt, soulève également des questions sur l’impartialité de l’OMS et son rôle dans la gestion de la crise sanitaire.
Une vision pour une santé publique plus souveraine.
En se retirant de l’OMS, Donald Trump propose une réorientation radicale de la santé publique vers des modèles plus locaux et autonomes. Selon lui, les États-Unis disposent de l’expertise et des ressources nécessaires pour assumer un leadership sanitaire sans dépendre d’une organisation internationale critiquée pour son manque de transparence et son inefficacité.
Si cette décision a suscité des controverses, elle traduit une volonté de rétablir un équilibre entre les libertés individuelles, la responsabilité gouvernementale et la nécessité de protéger l’économie. Pour Trump, il ne s’agit pas de nier les enjeux sanitaires mondiaux, mais de refuser des mesures imposées par une élite déconnectée des réalités locales.
Un tournant majeur pour les États-Unis et le monde.
Le retrait des États-Unis de l’OMS marque une nouvelle ère dans la gestion mondiale des crises sanitaires. Cette décision, bien qu’audacieuse, soulève des questions essentielles sur le rôle des organisations internationales, l’indépendance des États et l’avenir de la santé publique.
Donald Trump, en affirmant ses convictions, défie le statu quo et ouvre un débat nécessaire. Reste à savoir si cette stratégie permettra aux États-Unis de définir un nouveau modèle de réponse sanitaire, plus adapté aux besoins de ses citoyens et moins soumis aux pressions des lobbys et des institutions globales.
Trump semnează un ordin executiv și retrage SUA din Organizația Mondială a Sănătății
CINE în punctul de vedere: critică justificată?
„OMS ne-a înșelat”, a spus Trump în timp ce semna ordinul, subliniind un decalaj flagrant între contribuțiile financiare ale SUA și ale Chinei. Într-adevăr, Statele Unite, principalul donator al organizației, asigură o parte substanțială din bugetul său prin contribuții indexate la PIB-ul său și contribuții voluntare. Cu toate acestea, potrivit lui Trump, rezultatele OMS nu reflectă acest angajament financiar.
Făcând apel la agențiile federale să suspende orice sprijin pentru OMS și să identifice parteneri americani și internaționali credibili care să preia activitățile acesteia, președintele american pune sub semnul întrebării relevanța unei instituții pe care o consideră ineficientă și dominată de interese străine.
Consecințele economice și sociale ale politicilor de sănătate.
Această abordare este, de asemenea, un semnal puternic împotriva politicilor de sănătate impuse sub egida OMS. Vaccinările obligatorii, blocajele prelungite și recomandările excesiv de stricte au provocat o adevărată hemoragie economică, crescând datoria țărilor și marginalând o parte semnificativă a populației.
Pentru mulți cetățeni și experți, aceste măsuri, prezentate ca fiind necesare, au provocat o distrugere masivă a afacerilor locale, o creștere a șomajului și o diviziune socială durabilă. Lobby-ul marilor companii farmaceutice, adesea evidențiate, ridică, de asemenea, întrebări cu privire la imparțialitatea OMS și rolul său în gestionarea crizei de sănătate.
O viziune pentru o sănătate publică mai suverană.
Prin retragerea din OMS, Donald Trump propune o reorientare radicală a sănătății publice către modele mai locale și autonome. El a spus că Statele Unite au expertiza și resursele necesare pentru a asigura conducerea în domeniul sănătății fără a se baza pe o organizație internațională criticată pentru lipsa de transparență și ineficacitate.
Deși decizia a stârnit controverse, ea reflectă dorința de a restabili un echilibru între libertățile individuale, responsabilitatea guvernului și nevoia de a proteja economia. Pentru Trump, nu este vorba de a nega problemele globale de sănătate, ci de a refuza măsurile impuse de o elită deconectată de realitățile locale.
Un punct de cotitură major pentru Statele Unite și pentru lume.
Retragerea SUA din OMS marchează o nouă eră în gestionarea crizelor de sănătate la nivel global. Această decizie, deși îndrăzneață, ridică întrebări esențiale cu privire la rolul organizațiilor internaționale, independența statelor și viitorul sănătății publice.
Donald Trump, afirmându-și convingerile, contestă status quo-ul și deschide o dezbatere necesară. Rămâne de văzut dacă această strategie va permite Statelor Unite să definească un nou model de răspuns în domeniul sănătății, mai adaptat nevoilor cetățenilor săi și mai puțin supus presiunii din partea lobby-urilor și a instituțiilor globale.
Trump signs executive order, withdraws US from World Health Organization
WHO in the crosshairs: justified criticism?
“The WHO has ripped us off,” Trump said as he signed the order, pointing to a glaring discrepancy between U.S. and Chinese financial contributions. The U.S., the organization’s largest donor, provides a substantial portion of its budget through GDP-linked fees and voluntary contributions. Yet Trump says the WHO’s performance does not reflect that financial commitment.
By calling on federal agencies to suspend all support for the WHO and to identify credible American and international partners to take over its activities, the American president is calling into question the relevance of an institution that he considers ineffective and dominated by foreign interests.
The economic and social consequences of health policies.
This move is also a strong signal against the health policies imposed under the aegis of the WHO. Mandatory vaccination, prolonged lockdowns and excessively strict recommendations have caused a real economic haemorrhage, increasing countries’ debt and marginalising a significant part of the population.
For many citizens and experts, these measures, presented as necessary, have caused a massive destruction of local businesses, an increase in unemployment and a lasting social divide. The lobbying of large pharmaceutical companies, often singled out, also raises questions about the impartiality of the WHO and its role in managing the health crisis.
A vision for more sovereign public health.
By withdrawing from the WHO, Donald Trump is proposing a radical reorientation of public health towards more local and autonomous models. According to him, the United States has the expertise and resources necessary to assume health leadership without depending on an international organization criticized for its lack of transparency and its inefficiency.
While the move has sparked controversy, it reflects a desire to restore a balance between individual freedoms, government responsibility and the need to protect the economy. For Trump, it is not about denying global health issues, but about refusing measures imposed by an elite disconnected from local realities.
A major turning point for the United States and the world.
The United States’ withdrawal from the WHO marks a new era in global health crisis management. This decision, while bold, raises critical questions about the role of international organizations, the independence of states, and the future of public health.
Donald Trump, by asserting his convictions, challenges the status quo and opens a necessary debate. It remains to be seen whether this strategy will allow the United States to define a new model of health response, more adapted to the needs of its citizens and less subject to pressure from lobbies and global institutions.
