Si il me restait deux jours à vivre?
Je ne comprend pas ce monde et je ne le comprendrai jamais.
Un petit peu malade, le foie qui part en vrille, un sang que même le vampire Dracula ne se risquerait pas à boire et tout récemment un cancer des poumons déclaré, même si la vie me fait grâce d’un peut plus de jours, je me demande ce que je ferai réellement en 48 heures?
Pour commencer, j’irai implorer le pardon des personnes que j’ai pu blesser tout au long de ma vie parce que les personnes auxquelles j’ai pu faire du mal étaient en réalité les personnes auxquelles je tenait le plus. Je veux parler notamment de ma petite sœur ou de ma maman ainsi que de mes plus chers amis.
Ensuite, j’irai au bord d’une falaise en Bretagne par exemple, respirer à plein poumons l’air du large et de la liberté, cette liberté à laquelle j’aspire depuis ma plus tendre enfance. J’irai respirer le moindre souffle de vie et ce bonheur que la vie nous donne ne serait-ce que par le fait d’en être conscient.
Je partirai en écosse, dans les landes, ces paysages imaginaires qui on nourrit mes rêves d’enfant.
S’il me restait deux jours à vivre, je remercierai la vie elle même pour le dont qu’elle m’a fait de m’accueillir en son sein.
La vie est belle mais elle est courte. ne perdez pas une seule seconde pour vous en rendre compte.
Dacă mi-ar mai rămâne două zile de trăit?
Nu înțeleg lumea asta și nu o voi face niciodată.
Un pic bolnav, ficatul meu nu merge bine, sânge pe care nici vampirul Dracula nu ar îndrăzni să-l bea și tocmai am aflat de cancer pulmonar. Chiar dacă viața mă scutește de încă câteva zile, mă întreb ce voi face cu adevărat în 48 de ore ?
Pentru început, voi cere iertare de la oamenii pe care poate i-am rănit de-a lungul vieții, deoarece oamenii pe care poate i-am rănit au fost de fapt cei la care țineam cel mai mult. Vreau să vorbesc în special despre sora mea mai mică sau despre mama mea, precum și despre cei mai dragi prieteni ai mei.
Apoi, voi merge la marginea unei stânci din Bretania, de exemplu, pentru a respira adânc aerul mării și libertate, această libertate după care am tânjit încă din prima copilărie. Voi respira cea mai mică suflare de viață și această fericire pe care ne-o dă viața, fie și numai prin conștientizarea ei.
Voi merge în Scoția, în mlaștini, acele peisaje imaginare care mi-au hrănit visele copilăriei.
Dacă mi-ar mai rămâne două zile de trăit, aș mulțumi vieții însăși pentru harul pe care mi l-a dat primindu-mă în sânul ei.
Viața este frumoasă, dar este scurtă. nu pierde nicio secundă să-ți dai seama.
If I had two days left to live?
I don’t understand this world and I never will.
A little sick, my liver is not well, blood that even the vampire Dracula wouldn’t dare to drink and I just learned that I have lung cancer. Even if life still spares me a few days, I wonder what I could really do in 48 hours?
To begin with, I’m going to beg forgiveness from the people I may have hurt throughout my life because the people I may have hurt were actually the people I cared about the most. I want to talk in particular about my little sister or my mother as well as my dearest friends.
Then, I’ll go to the edge of a cliff in Brittany, for example, to take a deep breath of sea air and freedom, this freedom I’ve been yearning for since my earliest childhood. I will breathe the slightest breath of life and this happiness that life gives us, if only by being aware of it.
I’ll go to Scotland, to the moors, those imaginary landscapes that nurtured my childhood dreams.
If I had two days left to live, I would thank life itself for the grace it gave me in welcoming me into its bosom.
Life is beautiful but it is short. do not waste a single second to realize it.
